În aval de Cheud, pe malul drept al Someşului, se află Dealul Cetăţii. În vârf, stau şanţurile „Cetăţii lui Pintea”, în realitate săpate mult înainte de războiul principelui Rákóczi cu austriecii (1703-1711), chiar înainte de năvala tătarilor (1241), când cavalerii din „Cetatea de Aur” sau „Cetatea Aurită” (în maghiară: Aranyos vár) stăteau de pază la Cheile Ţicăului şi vămuiau întru beneficiul regelui plutele cu sare sosite pe Someş de la Dej.
În capătul nordic al Cheudului (în maghiară: Köőd), dincolo de ultima fâşie arată şi de ultima fâneaţă, în desişul dinspre deal, aproape de drum, se găseşte această fântână. Se urcă prin stânga ei, cale de 30-40 metri.
Se merge mai departe pe drumul care urcă dealul.
Ruinele presupusei abaţii medievale, locuită cândva de călugării benedictini, care au dat şi numele satului aflat pe celălalt mal al Someşului, Benesat (în maghiară: Benedekfalva).
Potrivit lui Petri Mór, monografist de confesiune reformată, poporul povestea că monahii de aici şi-ar fi adus femei din Suplac pe Someş (în maghiară: Széplak, adică: Casă/Aşezare Frumoasă), azi Aluniş, ca să se distreze. La Ţicău ar fi fost grajdul cu mânji (în maghiară: csikó) , la Biuşa grânarele (în maghiară: Böősháza, Casa Belşugului), iar la Ardud sediul Ordinului călugăresc. Ce mai, materie primă pentru un adevărat „Decameron” ardelenesc!Alte fotografii se găsesc pe blogul lui Széll Sándor:
http://szellphotography.blogspot.com/2011/10/cetatea-aurita-de-la-cheud.html
.
-2.JPG)
Super, abia astept sa trec pe acolo! Si fiind primul meu comment tin sa va felicit totodata pentru acest blog si in general pentru popularizarea "comorilor" uitate ale Salajului! Am apreciat foarte mult si volumul dvs "Curiozitati salajene", sper sa va tineti de treaba! :)
RăspundețiȘtergeresuperb loc
RăspundețiȘtergereŞi drumul pana acolo si ruinele seamănă cu Cetatea Valcău din satul Subcetate de pe valea Barcăului.
RăspundețiȘtergere