sâmbătă, 26 noiembrie 2016

Clădirea gării din Jibou (1912)

.
O vedere din epocă ne înfăţisează partea dinspre stradă a vechii gări din Jibou (azi, dormitorul CFR). Este o imagine rară, celelalte fotografii arătând de obicei peronul ori partea dinspre şine.


.

miercuri, 23 noiembrie 2016

Industrializarea Jiboului 5 - Alte obiective industriale, ateliere meşteşugăreşti

.
În lunca Someşului, pe strada Ronei, a fost construită o moară mecanică. Ea a înlocuit moara de pe râul Agrij amintită de Petri Mór.

 În Jibou, au lucrat mulţi meşteşugari. Pe strada Wesselényi (în prezent: Tudor Vladimirescu) a funcţionat un atelier de fierărie.

Încheiem cu o fotografie dintr-un atelier de cizmărie.

Vizitaţi şi celelalte postări cu eticheta „Fotografii vechi”:
http://piszkulyka.blogspot.ro/search/label/fotografii%20vechi

Mulţumim tuturor celor care ne-au încredinţat imaginile spre păstrare şi au ajutat biblioteca să devină memoria vie a comunităţii jibouane.
.

marți, 22 noiembrie 2016

Industrializarea Jiboului 4 - Scandalul primei centrale electrice

.
 Laurenţiu Bran a fost preot greco-catolic în Aluniş. În literatură, a devenit cunoscut pentru traducerea în limba maghiară şi editarea poeziilor lui Mihai Eminescu.

A publicat şi în gazeta maghiară „Zsibóvidéki Hirlap”, care a apărut vreme de 4 ani, în perioada 10 august 1911 - 2 august 1914, tipărită de echipa redactor-şef Fejes Lajos şi redactor Brandt Viktor. Îi mulţumim încă o dată d-rei Czégényi Katalin pentru ajutorul acordat la procurarea câtorva copii ale publicaţiei.

Laurenţiu Bran a redactat şi a tipărit săptămânalul românesc „Sălajul”, apărut întâi în Jibou, iar apoi la Zalău.

În 1923, aici a publicat articolul „Pentru ce s-a înglodat planul luminaţiei electrice a Jiboului?”, unde se găsesc multe informaţii despre introducerea iluminatului electric în localitate.

Râul Agrij avea un debit prea mic pentru construirea unei hidrocentrale, râul Someş era prea larg.

O soluţie ar fi fost construirea unei termocentrale, alimentată cu combustibilul extras de la Minele de cărbuni din Surduc.

Pe de altă parte, P. Delanoy, proprietarul fabricii de cherestea, a negociat cu consiliul local, construirea unui generator alimentat cu rumeguşul produs de gater. Un calcul simplu a arătat că,deşi ieftin, sistemul pe deşeuri lemnoase nu putea furniza energia consumată de iluminatul localităţii, vezi aici.

În 1910, populaţia număra 3047 suflete. Uzina electrică trebuia să alimenteze 5000 de becuri, adică să producă o putere de 50 cai-putere (adică o energie de 35 kWh, cam cât e consumul unei scări de bloc în zilele noastre).

Continuare:
Industrializarea Jiboului 5 - Alte obiective industriale, ateliere meşteşugăreşti

.

luni, 21 noiembrie 2016

Industrializarea Jiboului 3 - Schela petrolieră Ozokerit

.
O fabrică de lumânări a fost pusă în funcţiune în 1886, pe drumul către Şoimuş, de către inginerul Puskás Tivadar.

El este celebrul inventator care a construit prima centrală telefonică din lume.

„Theodore” Puskas a lucrat în America pentru Thomas Alva Edison şi apoi a pus în funcţiune reţelele telefonice din Paris şi Budapesta.

În cartea „A menlo-parki varázsló”, Száva István susţine că Puskás Tivadar a introdus apelul „Alo?” în circulaţia internaţională, cuvânt derivat din maghiarul „hallod?”(auzi?).

Despre marele inventator au mai scris Pap János, Puskás Attila, Csáky Ernő şi Dr. Rajnai Zoltán.

Busturi ale lui Puskás Tivadar: Trischler Ferenc, 2006; Borbás Tibor, 1986.

Convins că în Jibou se află un mare zăcământ de petrol, a pus în funcţiune trei sonde extractive. Le-a botezat după fiicele sale: Marianne, Bébé şi May.

La începutul anului 1886, ele au produs o cantitate de 400 litri, 135 litri, respectiv 55 litri pe zi.

Colonia muncitorească de pe Valea Roşie a primit numele de Ozokerit.

I-a scris lui Thomas Alva Edison şi i-a propus sa se asocieze, ca să foreze mai adânc şi să caute un zăcământ mai bogat. Inventatorul american i-a trimis un răspuns evaziv.

În 2008, Banca Naţională a Ungariei a emis o monedă comemorativă de 1.000 de forinţi, cu efigia lui Puskás Tivadar pe faţă.

Din ozokerit, s-au fabricat lumânări ieftine. Dar ele nu s-au mai vândut după introducerea iluminatului electric.

Continuare:
Industrializarea Jiboului 4 - Scandalul primei centrale electrice 
.


duminică, 20 noiembrie 2016

Industrializarea Jiboului 2 - Fabrica de cherestea

.
Apariţia transportului feroviar a impulsionat viaţa economică a localităţii.

În localitate, s-a stabilit o importantă comunitate de evrei din Galiţia, care şi-a construit o sinagogă în 1911.

Construcţia de case şi cererea de material lemnos a determinat apariţia fabricii de cherestea de la poalele dealului Ciglentir.
Ea a schimbat denumirea Pârâului Sărat, care curge dinspre Popeni, în Pârâul Firiza.

Continuare:
Industrializarea Jiboului 3 - Schela petroliferă Ozokerit
.

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Industrializarea Jiboului 1 - Calea ferată

.
 Industrializarea Jiboului a început odată cu construirea căii ferate.

 Ea a devenit linia principală a Sălajului: vine pe Valea Someşului din Dej, trece prin Zalău şi Sărmăşag către Oradea, Carei şi Satu Mare.

 S-au construit patru poduri: Dej, Ciocmani, Valea Agrijului, Ulmeni.

 Linia a fost inaugurată la 1 octombrie 1890 şi a fost un eveniment relatat în presa sălăjeană.

 Oraşul de pe Someş a fost ales ca nod de cale ferată, deoarece dispunea atât de apa râului cât şi de cărbunele extras din minele de la Lupoaia şi Surduc.

 Era un loc unde locomotivele puteau fi realimentate cu uşurinţă.

 Linia a fost construită de Societatea pe acţiuni Szamosthalbahn, cu capital elveţian.

 Ea a fost continuată de compania feroviară Szamosthaler către Baia Mare, tronson finalizat în 1899.

 În 2017 se vor împlini 80 de ani de la înfiinţarea Depoului, unde, în prezent, se întreţin şi se repară numai locomotive Diesel şi Diesel-electrice.

 Locomotivele cu aburi din Jibou au fost trimise la fier vechi în ultimii ani ai mileniului trecut.

Cu ajutorul cititorilor, biblioteca orăşenească a adunat o colecţie de fotografii de epocă, unde apar magnificele maşini alături de fochiştii lor şi echipele de întreţinere.