marți, 30 octombrie 2018

Expoziţia „Portrete la Centenar”

.
Cu ocazia spectacolului de după dezvelirea busturilor centenare, participanţii au putut vizita frumoasa expoziţie realizată de artiştii de la Clubul Copiilor Jibou, pregătiţi de profesorul Florin Lazăr. Remarcaţi în special panoul dedicat avocatului Aurel Hetco.






miercuri, 17 octombrie 2018

Momente din istoria oraşului Jibou (5)

.
Momente din istoria post-decembristă a comunităţii maghiare din Jibou
(în rezumat)

 1995 - Prima ediţie a concursului de recitări în limba maghiară „Vörösmarty Mihály”, la care au participat generaţii succesive până în prezent, pregătite de doamnele învăţătoare şi profesoarele de literatură.

 1996 - Aniversarea a 200 de ani de la naşterea lui Wesselényi Miklós jr., eliberatorul iobagilor, „luntraşul de pe Dunăre”, fondatorul şcolii de management agricol din Jibou (unde cursanţii trebuiau să ştie obligatoriu româneşte).

 1998 - recondiţionarea Obeliscului, monumentul din cimitirul reformat, dedicat militarilor şi localnicilor răpuşi de tifus şi holeră, după capitularea ultimei armatei revoluţionare paşoptiste din Europa, în 25 august 1849.

 1999 - renovarea şi inaugurarea Casei Maghiare de Cultură (vis-a-vis de spital), veche proprietate a comunităţii reformate.

 2002 - prima ediţie a Zilele Oraşului, manifestare suspendată după ediţia din 2008, deşi oferea un bun prilej pentru cunoşterea istoriei şi obiceiurilor celorlalţi locuitori.

 2004 - Dezvelirea statuii lui Wesselényi Miklós jr., amplasată în faţa bisericii reformate după Calvin, realizată de sculptorul Sepsi József din Zalău (autor şi al altor monumente din localitate, precum busturile lui Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Vasile Fati).

 2005 - Aniversarea a 800 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Jibou.

 2011 - Jubileul de 125 de ani al bisericii romano-catolice „Adormirea Maicii Domnului”, celebrat de Episcopul de Oradea, Böcskei László, eveniment pregătit de preotul Láber Ferenc, care a renovat templul şi parohia cu acest prilej.

 2012 - Google Street View a trecut pentru prima oară prin oraş, apoi a revenit în vara aceasta. Strada Parcului va fi înregistrată acum ca strada Wesselényi.

 2008 - Consiliul local a desemnat primul viceprimar maghiar postdecembrist. Primul mandat al lui Sárközi Pál a durat până în 2012, fiind reales în aceeaşi funcţie în 2016. 
Iată un selfie al bibliotecarului în faţa afişelor electorale, pentru a stabili diferenţele de aspect (lumea ne confundă adesea).

 2016 - Prima ediţie a Zilelor Maghiarilor din Jibou.

Sperăm să continue cât mai mult, spre distracţia şi folosul tuturor. Pace şi bineţe!
.

marți, 16 octombrie 2018

Momente din istoria oraşului Jibou (4)

.
Pentru „Momente din istoria oraşului Jibou (3)”, vedeţi „Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu la Jibou”.

 Nicolae Ceauşescu a dispus: să construim un oraş nou pentru „omul nou”! Ca urmare a demolărilor, centrul vechi al Jiboului a dispărut aproape în totalitate. În 1971, populaţia însuma 7121 de suflete (faţă de 4968 în 1966). 

 Primul bloc ridicat a fost clădirea de garsoniere poreclită încă atunci „N.A.T.O.” (probabil datorită asemănării cu un buncăr). 

 Au fost dărâmate străzi întregi ca să se construiască noile cartiere.

 În ritm de hei-rup! a apărut un nou Jibou, cu locuinţe din panouri de beton, prost izolate, blocuri construite de mântuială, împinse până sub gardul cimitirului.

 Casa de cultură cu o capacitate de 400 de locuri a fost terminată în 1969. Aşa arăta în 1974.

 În faţa casei de cultură, în locul pieţei pietruite s-a înfiinţat un parc central.

 Primele clădiri ale băilor din Jibou.

 În 1973, secţiile unificate (română şi maghiară) s-au mutat şi ele într-o clădire nouă (azi Liceul Tehnologic „Octavian Goga”). În locul şcolii, s-a mutat consiliul local.

 La început, în oraş nu existau decât o fabrică de mobilă şi...

 ...fostul depou CFR, transformat în remiză.

 Dar tinerilor nu le păsa de greutăţi. Formaţia „Provizor" a fost prima trupă de rock jibouană: Szelei Sanyi, Fekete Péter, Szelei Pisti şi alţii cântau pentru cei dornici să chefuiască.

 Cântecul „Bătrâna locomotivă" (Döcög még az öreg mozdony) a primit premiul I la Festivalul „Nufărul" (Tavirózsa) din Sfântu Gheorghe, ediţia 1978.

Ritmul accelerat de construcţie este evidenţiat de cele 52 de blocuri noi şi construirea câtorva intreprinderi de industrie uşoară, precum fabrica de confecţii. În 1980, populaţia creşte la 11.525 de locuitori (faţă de 4968 în 1966).
.

luni, 15 octombrie 2018

Momente din istoria oraşului Jibou (2)

.
Schimbări survenite într-o jumătate de secol în învăţământul de limbă maghiară.
Text şi imagini: Deák Zoltán sr. (1930-2013)

Şcoala primară a rămas în clădirea vechii şcoli, iar gimnaziul s-a mutat în locul Băncii Agricole Maghiare. Pe atunci, Primăria se afla în localul Poliţiei de azi.

 În faţă, a fost delimitat un părculeţ cu un gărduleţ alb.

 Poarta de intrare în şcoală, azi sediul Primăriei şi al Consiliului Local.

 Clădirea grădiniţei, azi Biroul de Stare Civilă şi alte servicii.

 Laboratoarele şcolare. După 1989, a devenit sediul Jandarmeriei, de unde a fost strămutată lângă Capela Mortuară în 2014.

 Curiozitate: clădirea băncii a avut două turnuleţe laterale, din care a rămas unul singur. Iată clădirile ambelor unităţi de învăţământ, aflate una lângă alta. În anii '80, fosta şcoală elementară a fost dărâmată, iar pe acest teren s-a construit cea de-a doua biserică ortodoxă din oraş.

 În curtea şcolii era un catarg, iar pionierii ridicau zilnic şi salutau drapelul.

 Elevii din cercul de matematică „Fejtörő" („Sfarmă-Creier”, probleme greu de rezolvat). În fundal: Fekete Péter (viitor ceferist şi rocker) şi Csatlós Mihály (viitor profesor de matematică şi director al secţiei maghiare).

 Pionieri din clasa a V-a.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1976.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1978.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1979.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1983.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1986.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1988.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 1993.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 2000.

 Absolvenţii clasei a VIII-a B din anul 2000.

 În 1967, s-a dat în folosinţă clădirea Şcolii Medii, unde azi funcţionează Liceul „Ion Agârbiceanu”. Tatăl şi fraţii scriitorului au locuit peste drum.

Noul laborator de fizică din liceu (profesor Nicolae Tărău). Din albumul „Sălajul XXX”.
.