Anul acesta am dorit să revin în câteva locuri interesante, pe care anterior le-am parcurs contra cronometru, la concurenţă cu soarele care apunea. Seceta a redus iarăşi debitul Someşului şi, în dreptul dealului Făget dintre Turbuţa şi Ciocmani, a lăsat să se vadă din nou imensa placă de piatră, numită Stana Ciocmanului. Am coborât în albie şi am explorat zona pe îndelete. Spre marea mea uimire, am descoperit că printre bolovanii împrăştiaţi aici se află un imens câmp fosilier, unde găsim din belşug „banii lui Rákóczi” (Nummulites perforatus) şi „copite” (Gryphaea eszterhazy).
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu