101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

. Vineri, 26 august a.c., m-a căutat la bibliotecă o echipă de televiziune de la Zalău TV , corespondenţi locali pentru Antena 3. Din păcate, întrucât părintele nostru, preotul paroh Láber Ferenc, a fost plecat la Satu Mare, n-am avut ocazia să facem un pic de reclamă evenimentului de duminică, 125 de ani de la sfinţirea bisericii romano-catolice . Reporterii au fost interesaţi de personalitatea lui Wesselényi Miklós cel tânăr, nobilul cu statuie şi în centrul Zalăului, şi în centrul Jiboului. Cum familia Wesselényi a susţinut material biserica şi şcoala confesională calvină, ei au vorbit cu preotul reformat Molnár Endre: Biserică cu legendă în localitatea Jibou Apoi, i-am condus pe oaspeţi în curtea sudică a castelului Wesselényi, unde am discutat despre faptele (bune şi rele) ale foştilor seniori, baronii din Jibou: Wesselenyi între mit şi adevăr .

. Biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Jibou a fost sfinţită în Anul Domnului 1886, adică tocmai cu 125 de ani în urmă. Ea a fost construită cu sprijinul muncitorilor italieni şi polonezi care au lucrat la construirea liniilor de cale ferată, întâi ca şi filie a parohiei din Gârcei, apoi ca parohie de sine-stătătoare, cu o filie în Sâncraiu Silvaniei. Slujba jubiliară a fost celebrată de Excelenţa Sa Böcskei László, Episcopul Oradiei Mari. La eveniment, au participat preoţi şi credincioşi din Oradea, Zalău, Cehu Silvaniei, Ilişua, Sâncraiu Silvaniei, Şimleu Silvaniei etc. Cu acest prilej, s-a editat numărul 7 (76) al revistei „Vasárnapi Füzetek” (Caiete de duminică), publicaţie săptămânală în limba maghiară, care poate fi descărcată în format electronic de pe blogul parohiei din Jibou: http://zsibo.blogspot.com Cântările au fost intonate de Corul Bisericii „Sfânta Treime” din Zalău. Exteriorul vechiului lăcaş de cult din Jibou a fost renovat p...

. .

. (urmare a însemnării Cliţ 2: Stanii Cliţului ) Denumirea de „Valea Umbrelor”, dată părţii superioare a Văii Cliţului, a fost popularizată de cumnatul meu, Deák Zoltán , pe vremea când a lucrat la proiectul descoperimsalajul.ro . Împreună cu prietenul său, Călin Pavăl , el a făcut două incursiuni aici, una în vara anului 2004, alta în februarie 2005. Valea Cliţului se află la intrarea dinspre Surduc în satul Cliţ (comuna Băbeni), pe dreapta. Debutează cu un loc larg şi mlăştinos. Se merge pe un drum forestier până la cabana silvică. Dacă îi cunoaşteţi pe pădurari şi vă deschid, se poate dormi aici, chiar şi iarna (vezi „ Cliţ - Umbre în alb ” din „ Descoperim Sălajul ”). Dacă nu, în „parcarea” dinaintea casei, vara se poate întinde un cort. După ce prietenii noştri şi-au parcat maşina la umbră, avem 2 km de înaintat per pedes , ca apostolii. Regiunea e plină de ferigi şi aluni. Chiar am găsit o alună. Evenimentul a fost fotografiat atât de Széll Sándor , cât şi de soţia mea, Simone ...

. (urmare a însemnării Cliţ 1: Cetăţile zânelor ) Satul sălăjean Cliţ (comuna Băbeni) se află pe malul stâng al râului Someş. La intrarea dinspre Surduc se află rezervaţia naturală Stanii Cliţului. Peretele abrupt şlefuit de vânturi şi de ape are o înălţime de peste 200 metri, ceea ce constituie o provocare pentru alpinişti. Iată partea răsăriteană... ...zona de sus a părţii centrale (cât a încăput în obiectivul aparatului foto) şi... ...partea de apus. Cine vrea să le cuprindă dintr-o privire să viziteze însemnarea precedentă , unde va găsi nişte fotografii luate din tren. Joc: pe această imagine se vede un grup de roci mai întunecate decât peretele abruptului, în formă de pisică. Vezi soluţia la sfârşitul însemnării. Un gard viu apără şoseaua de stâncile prăvălite din înălţimi. O poartă în gardul viu, îndreptată către un monolit imens... ...cea mai vizibilă parte a unei grădini de paitră, stil budism Zen, în deplina ei naturaleţe. Vedere din spate a mare...

. Harta drumului parcurs cu maşina între Jibou şi Cliţ ( Google Maps ): 18,5 km Când se călătoreşte cu trenul de la Jibou la Dej, după ce treci de podul de la Ciocmani, în partea dreaptă apare abruptul dinainte de satul Cliţ, cunoscut ca Stanii Cliţului, una dintre rezervaţiile naturale spectaculoase din judeţul Sălaj. Iată două fotografii din august 2007. Ca să nu se plictisească pruncii în tren, le-am povestit că ceea ce se vede sunt zidurile unei mari cetăţi a zânelor (cine mă cunoaşte va zâmbi cu îngăduinţă - este evidentă influenţa lui J. R. R. Tolkien) şi, dacă vor privi cu atenţie, vor vedea coifurile lor strălucitoare. Stratagema a funcţionat, copiii au avut ceva de făcut şi s-au distrat urmărind peisajul. În lumina înserării, există părţi stâncoase care reflectă lumina Soarelui, deci afirmaţia nu este chiar gratuită, gen „ fairy tales ”. De aceasta dată, în august 2011, prietenii ne-au dus cu maşina la Valea Cliţului. Poate că s-ar putea merge cu trenul până în B...