101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

Am fost  la biblioteca judeţeană din Baia Mare şi am citit o carte despre Iosif Vulcan, care are o secţiune amplă dedicată lui Ady, bine documentată.  Am remarcat expoziţia aniversară Corin Braga.  Podul peste Someş de la Ulmeni, vedere de iarnă.    

Expoziţiile Avram Iancu 200 şi Pavel Coruţ 75 de la biblioteca județeană Baia Mare (ultimul este autorul seriei SF Securitatea versus Bubulii, s-a născut în 17 iunie 1949).  

.

.

. .

. Muzeul de Mineralogie din Baia Mare găzduieşte o expoziţie dedicată prezentării statului sud-american Chile. Prezentare generală. Chile are o preşedintă realeasă în 2014. Colecţie de roci chiliene. Artizanat sud-american. Şah conchistadori contra incaşi. Statuete Moai din Insula Paştelui. Tapiserie indiană. Vizitatori din Jibou.

.  Industrializarea Jiboului a început odată cu construirea căii ferate.  Ea a devenit linia principală a Sălajului: vine pe Valea Someşului din Dej, trece prin Zalău şi Sărmăşag către Oradea, Carei şi Satu Mare.  S-au construit patru poduri: Dej, Ciocmani, Valea Agrijului, Ulmeni.  Linia a fost inaugurată la 1 octombrie 1890 şi a fost un eveniment relatat în presa sălăjeană.  Oraşul de pe Someş a fost ales ca nod de cale ferată, deoarece dispunea atât de apa râului cât şi de cărbunele extras din minele de la Lupoaia şi Surduc.  Era un loc unde locomotivele puteau fi realimentate cu uşurinţă.  Linia a fost construită de Societatea pe acţiuni Szamosthalbahn , cu capital elveţian.  Ea a fost continuată de compania feroviară Szamosthaler către Baia Mare, tronson finalizat în 1899.  În 2017 se vor împlini 80 de ani de la înfiinţarea Depoului, unde, în prezent, se întreţin şi se repară numai locomotiv...