101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

. În apropiere de Jibou, râul Someş îşi schimbă sensul de curgere de la N la S în de la S la N, astfel încât lanţul de dealuri care se termină cu Piscuiul Ronei formează un fel de peninsulă. Ea poate fi traversată de la Rona la Turbuţa, de la Husia la Ciocmani sau, mai sus, de la Năpradea la Letca. Prima variantă este accesibilă tuturor călătorilor, cu pornire şi revenire în staţia CFR Jibou. Al doilea traseu poate fi parcurs cu bicicleta într-o dimineaţă frumoasă de vară, cum a fost cea de azi. Satul Husia văzut de sus. Peisaj energetic, dis de dimineaţă „ Faceţi la dreapta, apoi pe creasta dealului, pe la Bancă... ” Cum am descoperit în miez de pădure, a fost vorba despre „ La banca 3.stejari ”. (Remarcaţi punctul dintre cifra 3 şi cuvântul „ stejari ”!) Someşul la Stana Ciocmanului (în aval de sat) Un păstor cu sute de oi, mulţi câini şi un măgăruş pe nume Ilie. Chipul... marţian din albia Someşului

În timpul călătoriei prin Sud, am întâlnit mai multe bannere care făceau reclamă unor programe educative pentru copii. Primul, văzut în Bucureşti, bănuiesc că se referă chiar la unul pentru şcolari, dar următoarele două, surprinse în Piteşti, sunt hilare: obişnuita noţiune de „grădiniţă cu program prelungit” a fost înlocuită cu denumirea „exotică” de „grădiniţă... after school ”. „ After school ” înseamnă „ după şcoală ”. Dar grădiniţele se ocupă de pregătirea copiilor de vârstă preşcolară, deci dinainte să meargă la şcoală. Conceptul „ grădiniţa de... după şcoală ” constituie o idioţenie nostimă. Sfatul meu: feriţi-vă să vă lăsaţi copiii în instituţii purtând asemenea nume fistichii.