101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

No place like The Dragon's Garden în January! No place like The Dragon's Garden în January! No place like The Dragon's Garden în January!  

  Trovanţii sunt pietre vii, care cresc şi îşi măresc diametrul de-a lungul secolelor. Unii au fost aduşi de lângă Turda, dar sunt şi în Sălaj, fost fund nisipos de mare. Cei din fotografii sunt din Valea Umbrelor de la Cliţ. Pot fi văzuţi numai de excursioniştii înrăiţi, care sunt dispuşi să parcurgă distanţe mai mari pe jos. E o zonă ciudată, am scris despre ea în „Techergheli sălăjene”, carte care poate fi cumpărată de la Editura Caiete Silvane.  

. Trovanţi - ''pietrele vii'' (care cresc 3-4 cm în 1000 de ani) Gardianul de la intrarea în canion Alveolele din care au fost expulzaţi trovanţii (incubatorul de ''ouă extraterestre'') Şanţurile paralele ale vechiului stăvilar Pomul cu păianjeni Ieşirea din primul canion Găsiţi pisica .

Pe buza Marii Cariere de piatră Bolovani parcă prăbuşiţi de o explozie Dublul crater al carierei de balastru Vedere a părţii sudice Stanii Cliţului şi cariera de marmură Vedere dinspre şosea a carierei de marmură

La intrarea în localitatea Creaca dinspre Jibou, chiar înainte de tabla indicatoare a numelui localității, se desprinde un drum de țară către dreapta. Pietrele Popii sunt niște formațiuni stâncoase spectaculoase care se află pe o buză de deal din dreapta, cam la un kilometru de șosea. Drumul de care străbate o pășune, apoi se îngustează, dă într-o mică livadă, o ocolește, trece pe lângă niște jnepeni cu frunze prelungi, ca de mătură și continuă la poalele unei pădurici de pini. Vara, stâncile stau ascunse aici, dar ele se reliefează printre trunchiurile de arbori în perioada cât foioasele își pierd frunzele. Un cap de broască țestoasă (din lateral) Capul de broască țestoasă (din față). Se remarcă pata cărămizie de ocru, culoare care este acoperită de mușchi și licheni. „Coarne de cerb” țâșnind din stâncă. Fotografia nu e atât de spectaculoasă precum se vede la fața locului, unde trunchiul de copac iese dintr-un gheb încolăcit. „Ciupercuțe” de piatră, aflate und...

. Anul acesta am dorit să revin în câteva locuri interesante, pe care anterior le-am parcurs contra cronometru, la concurenţă cu soarele care apunea. Seceta a redus iarăşi debitul Someşului şi, în dreptul dealului Făget dintre Turbuţa şi Ciocmani, a lăsat să se vadă din nou imensa placă de piatră, numită Stana Ciocmanului. Am coborât în albie şi am explorat zona pe îndelete. Spre marea mea uimire, am descoperit că printre bolovanii împrăştiaţi aici se află un imens câmp fosilier, unde găsim din belşug „banii lui Rákóczi” ( Nummulites perforatus ) şi „copite” ( Gryphaea eszterhazy ). .