101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

La intrarea în localitatea Creaca dinspre Jibou, chiar înainte de tabla indicatoare a numelui localității, se desprinde un drum de țară către dreapta. Pietrele Popii sunt niște formațiuni stâncoase spectaculoase care se află pe o buză de deal din dreapta, cam la un kilometru de șosea. Drumul de care străbate o pășune, apoi se îngustează, dă într-o mică livadă, o ocolește, trece pe lângă niște jnepeni cu frunze prelungi, ca de mătură și continuă la poalele unei pădurici de pini. Vara, stâncile stau ascunse aici, dar ele se reliefează printre trunchiurile de arbori în perioada cât foioasele își pierd frunzele. Un cap de broască țestoasă (din lateral) Capul de broască țestoasă (din față). Se remarcă pata cărămizie de ocru, culoare care este acoperită de mușchi și licheni. „Coarne de cerb” țâșnind din stâncă. Fotografia nu e atât de spectaculoasă precum se vede la fața locului, unde trunchiul de copac iese dintr-un gheb încolăcit. „Ciupercuțe” de piatră, aflate und...

. Am descris drumul prin pădure de la Var la Borza în însemnarea: „ Salcia blestemată a fost defrişată ”. La ieşirea din ultimul parcurs prin codru, se vede această fâneaţă, cu un drum de căruţe care urcă în partea opusă. Merită să vă duceţi până acolo. Veţi fi răsplătit cu panorama Văii Agrijului. E extraordinară, mai ales în primele ceasuri ale dimineţii, când umbrele se retrag în pădure. Iată o privelişte către Sud. În fundal, e centrul de comună Creaca. Jos, în stânga, satul Borza. Tot jos, dar în dreapta, peste pârâu, e satul Prodăneşti. Acesta ar fi primul punct de belvedere. Din acelaşi punct, spre Vest, sus pe versantul stâng al pârâului Agrij: satul Ciglean. Traseul de creastă, numit ad-hoc „traseul celor trei puncte de belvedere”, porneşte către Nord, pe sub liziera unei păduri de cer ( Quercus cerris ). O bornă albă, aflată la începutul drumului. Ghindele cerului (stejarului turcesc) sunt păroase, ca nişte căciuli de cazaci. În comparaţie, iată ghinde...

. Iar am fost să caut Salcia Blestemată, locul de deasupra Varului unde o fată bătrână, care culegea „hiribe” (ciuperci) în pădure, a fost violată şi omorâtă de nişte tâlhari. Pe la paş'opt. Ştiu, veţi zice că sufăr de Sindromul Elodia , umblu după potcoave de cai morţi. Legenda locului bântuit a fost povestită de profesorul Zaharia Prodan în romanul „ Culoarea diavolului ”: capitolul 2, „ Grota roşie ”. De fapt, azi am pornit călare pe bicicletă ca să refac „ drumul popilor ”, către Sâncraiu Silvaniei , dar abia am ajuns la intersecţia dintre străzile Odorheiului şi Cărămidarilor, că am simţit cum trepidează asfaltul sub mine. Mi se dezumflase roata din spate. La „autopsie”, s-a văzut că unul dintre peticele de pe camera de cauciuc s-a lipit de pneu (căldură mare, monşer!) şi s-a desprins fără nici un avertisment. Drept urmare, cum doream o ultimă ieșire în natură, înainte să înceapă ploile de toamnă, am ales un traseu per pedes , precum Var-Borza. Iată un avertisment pentru cei ...

. Borza este un sat din comuna sălăjeană Creaca, amintit ca Borzova încă pe vremea regelui Matei Corvinul (1469). În monografia sa , Petri Mór susţine că aici ar fi existat cândva şi un castel. Noi am nimerit în localitate fără voie, venind de peste deal, de la Grădina Zmeilor din Gâlgău Almaşului. La răscrucea de drum de unde se merge către bisericile din Borza se înalţă o răstignire din lemn sculptat, cât un brad de înaltă. Ea a fost realizată de meşterul Vasile Mureşan din Chechiş... ...în 16 aprilie 1930. (Pe atunci, Papa Benedict al XVI-lea tocmai împlinea trei anişori.) În faţa bisericilor, se află o fântână cu cumpănă. Biserica veche este din lemn, se află în vârful dealului şi poartă hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” . Iată o vedere dinspre vale. Vedere din lateral. Biserica datează din 1758 şi a fost ridicată de meşterul „ Breaz Ianoş de la Gileaiu ”, care a lucrat şi la Bezded şi Brebi. Ea a fost renovată în 1975-1976, 1999-2000. Veţi g...