101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

. În aval de Cheud, pe malul drept al Someşului, se află Dealul Cetăţii. În vârf, stau şanţurile „Cetăţii lui Pintea”, în realitate săpate mult înainte de războiul principelui Rákóczi cu austriecii (1703-1711), chiar înainte de năvala tătarilor (1241), când cavalerii din „Cetatea de Aur” sau „Cetatea Aurită” (în maghiară: Aranyos vár ) stăteau de pază la Cheile Ţicăului şi vămuiau întru beneficiul regelui plutele cu sare sosite pe Someş de la Dej. În capătul nordic al Cheudului (în maghiară: Köőd ), dincolo de ultima fâşie arată şi de ultima fâneaţă, în desişul dinspre deal, aproape de drum, se găseşte această fântână. Se urcă prin stânga ei, cale de 30-40 metri. Se merge mai departe pe drumul care urcă dealul. Ruinele presupusei abaţii medievale, locuită cândva de călugării benedictini, care au dat şi numele satului aflat pe celălalt mal al Someşului, Benesat (în maghiară: Benedekfalva ). Potrivit lui Petri Mór , monografist de confesiune reformată, poporul povestea că monahii de aici...

. Cheile Ţicăului reprezintă o strâmtoare a râului Someş între Benesat şi Ţicău (pe malul stâng) ori între Cheud şi Chelinţa (pe malul drept), situată la graniţa dintre judeţele Sălaj şi Maramureş. Noi ne-am apropiat de ele dinspre Cheud, unde este doar un drum comunal. Pe celălalt mal, există atât o şosea cât şi drumul de fier către Ulmeni, Baia Mare şi Satu Mare. Pe malul drept e mai multă linişte. Primul loc de pescuit. O insuliţă în mijlocul apelor. Dinspre ea, se aud sunete de tălăngi. Izvorul captat de silvicultorii din Cehu Silvaniei, aflat lângă primul loc de pescuit. Al doilea loc de pescuit, lângă o păşune bună şi ca loc de camping, şi ca loc de plajă. Primele cercuri din pietre de pe malul râului (scuzaţi, nu le voi posta pe toate). Partea din aval a locului de camping. Şi aici stă un pescar. Malul începe să se se îngusteze. Apa devine adâncă. Un alt loc cu crăcane pentru undiţe. Locul unde malurile se apropie cel mai mult. Ieşirea din chei. O altă insuliţă, aflată la capătu...

. Plecarea din faţa blocului Coborâm pe podul mare de lângă Integrata (în amonte, există şi un pod pentru pietoni) Urcăm pe dealul din stânga podului de la Rona, în drum spre Husia Ne umplem sticlele de apă la izvorul din Husia (de remarcat debitul lui) Urcăm pe drumul proaspăt asfaltat către centrul Husiei, pe lângă o fântână rustică, pe „stil vechi”, cu cumpănă Biserica de lemn din Husia, cu pereţii proptiţi de contraforţi şi o suavă turlă octogonală Ieşirea dinspre Someş-Guruslău a Husiei (cam pe aici se termină asfaltul) Pe dealul dintre sate Vedere inedită a Piscuiului Ronei/ Dealului lui Rákóczi Ne tragem sufletul în vârful dealului (ultimul hop - de aici numai la vale) Grădiniţa şi fostul C.A.P. din Someş-Guruslău Din nou pe asfalt: strada principală din Someş-Guruslău (n-am intrat, dar pe-aici ne va fi drumul când vom merge la Cheile Ţicăului) Ieşirea dinspre Jibou a satului Someş-Guruslău Releul de telefonie, izvorul şi podul de la Someş-Guruslău Ca să evităm maşinile de trans...