101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

Cei mai iubiți dintre dinozaurii preistorici au aterizat în Iulius Parc din Cluj în perioada 1 - 26 martie 2023! Vino să cucerești zările alături de Pterodactil, învață să devii neînfricat de la Tyrannosaurus, fii la înălțime alături de Brontosaurus și redescoperă-ți spiritul de aventură alături de Stegosaurus. Ei și mulți alții vor crea o lume de legendă unde, poate, nici cu mintea nu reușim să ajungem. 35 de dinozauri giganți, animatronici, te așteaptă la expoziția „Dinos in the Park”. Programul este zilnic, în intervalul orar 10:00 - 20:00. Taxa de intrare în lumea dinozaurilor este de 25 lei. Copii cu vârstă mai mică de 3 ani au intrare liberă. Toți copii care vin în grupuri mai mari de 25 de persoane primesc gratuit un tichet la „Dino Ride”. Mai mult decât atât, fiecare 5 copii pot să vină cu un însoțitor adult, a cărui intrare este gratuită. Persoanele cu dizabilități alături de un însoțitor au intrare liberă.

.  Dealul piramidal de peste Someş, din dreptul Jiboului, cunoscut ca Piscuiul Ronei sau Ţugluiul Turbuţei, poartă numele şi principelui Francisc Rákóczi II.  Iată-l desenat de Uca-Maria Iov. La baza lui, se află rezervaţia geologică numită „Calcarele de  Racoţi”. Aici i-a înfruntat pe austrieci MARELE Rákóczi... (tablou al principelui pe când era copil) Iată o pictură cu personajul adult, pus pe fapte mari. Sub flamurile de mai sus, s-au adunat cei nemulţumiţi de impozitele percepute de administraţia habsburgică, după izgonirea turcilor din Ardeal. Istoricul Cserei Mihály, partizan austriac, nota cu obiectivitate:  „Au schimbat jugul de lemn cu altul mai greu, din fier.” Austriecii l-au trimis pe generalul Ludwig von Herbeville cu o oştire, ca să-i determine pe localnici să accepte condiţiile impuse de la Viena. Armata principelui a fost înfrântă.  Legenda spune că şi-a potcovit calul cu potcoave întoarse şi a ...

.

. În apropiere de Jibou, râul Someş îşi schimbă sensul de curgere de la N la S în de la S la N, astfel încât lanţul de dealuri care se termină cu Piscuiul Ronei formează un fel de peninsulă. Ea poate fi traversată de la Rona la Turbuţa, de la Husia la Ciocmani sau, mai sus, de la Năpradea la Letca. Prima variantă este accesibilă tuturor călătorilor, cu pornire şi revenire în staţia CFR Jibou. Al doilea traseu poate fi parcurs cu bicicleta într-o dimineaţă frumoasă de vară, cum a fost cea de azi. Satul Husia văzut de sus. Peisaj energetic, dis de dimineaţă „ Faceţi la dreapta, apoi pe creasta dealului, pe la Bancă... ” Cum am descoperit în miez de pădure, a fost vorba despre „ La banca 3.stejari ”. (Remarcaţi punctul dintre cifra 3 şi cuvântul „ stejari ”!) Someşul la Stana Ciocmanului (în aval de sat) Un păstor cu sute de oi, mulţi câini şi un măgăruş pe nume Ilie. Chipul... marţian din albia Someşului

Am plecat către Muntele lui Rákóczi (Piscuiul Ronei) ca să adun niște bănuței de piatră. Ei se găsesc în număr mare dincolo de viile din Rona, lângă izvorul de sub culme. Râul Someș poate fi trecut cu piciorul, atât a scăzut apa în urma secetei prelungite din vară. Un bunicuț și o bunicuță se întâlnesc sub nucul din fața căminului cultural din Rona. O răstignire artistic cioplită din lemn și îngrijită cu pioșenie, aflată în capătul satului, la răscrucea cu drumul ce coboară înspre Someș. Nuci. Un păr sălbatic. Am urcat pe Piscui pe partea dinspre apus. O potecă duce către Crucea lui Ivănescu, plasată  în 1994 de fostul profesor de istorie de la liceu, în memoria eroilor căzuți în bătălia din 11 noiembrie 1705, în luptele din 1848-1849 și cele două conflagrații mondiale. Ea măsoară 11 metri. Un grup de turiști începe ascensiunea (fotografie făcută cu zoom/optic maxim). Creasta nordică duce înspre „peștera” numită „La dumbrăvița”, locul de und...

. Anul acesta am dorit să revin în câteva locuri interesante, pe care anterior le-am parcurs contra cronometru, la concurenţă cu soarele care apunea. Seceta a redus iarăşi debitul Someşului şi, în dreptul dealului Făget dintre Turbuţa şi Ciocmani, a lăsat să se vadă din nou imensa placă de piatră, numită Stana Ciocmanului. Am coborât în albie şi am explorat zona pe îndelete. Spre marea mea uimire, am descoperit că printre bolovanii împrăştiaţi aici se află un imens câmp fosilier, unde găsim din belşug „banii lui Rákóczi” ( Nummulites perforatus ) şi „copite” ( Gryphaea eszterhazy ). .