101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

Am fost  la biblioteca judeţeană din Baia Mare şi am citit o carte despre Iosif Vulcan, care are o secţiune amplă dedicată lui Ady, bine documentată.  Am remarcat expoziţia aniversară Corin Braga.  Podul peste Someş de la Ulmeni, vedere de iarnă.    

.

. Gherla se remarcă prin „aerul de epocă” antebelic. Casele vechi au o faţadă îngustă, cu 2-3 ferestre şi o poartă rotundă, înaltă, către stradă, în spatele cărora se ascunde câte un mic cartier, format din mai multe case, de obicei magazine de diferite profiluri. Fiecare „curte” pare să fie câte un mic univers cuplat ombilical cu strada mare prin bolta arcuită ca un curcubeu. Spre deosebire de comerţul modern, unde afară se găsesc vitrine colorate şi puternic luminate, urmaşii armenilor de altă dată perpetuează o abordare „casnică”, personalizată, a relaţiei cu clienţii, bazată pe profesionalism, discreţie şi calitate. Surprinzător, uman şi - foarte probabil - profitabil!

. În lunca Someşului, pe strada Ronei, a fost construită o moară mecanică. Ea a înlocuit moara de pe râul Agrij amintită de Petri Mór.  În Jibou, au lucrat mulţi meşteşugari. Pe strada Wesselényi (în prezent: Tudor Vladimirescu) a funcţionat un atelier de fierărie. Încheiem cu o fotografie dintr-un atelier de cizmărie. Vizitaţi şi celelalte postări cu eticheta „ Fotografii vechi ”: http://piszkulyka.blogspot.ro/search/label/fotografii%20vechi Mulţumim tuturor celor care ne-au încredinţat imaginile spre păstrare şi au ajutat biblioteca să devină memoria vie a comunităţii jibouane. .

.  Laurenţiu Bran a fost preot greco-catolic în Aluniş. În literatură, a devenit cunoscut pentru traducerea în limba maghiară şi editarea poeziilor lui Mihai Eminescu. A publicat şi în gazeta maghiară „Zsibóvidéki Hirlap”, care a apărut vreme de 4 ani, în perioada 10 august 1911 - 2 august 1914, tipărită de echipa redactor-şef Fejes Lajos şi redactor Brandt Viktor. Îi mulţumim încă o dată d-rei Czégényi Katalin pentru ajutorul acordat la procurarea câtorva copii ale publicaţiei. Laurenţiu Bran a redactat şi a tipărit săptămânalul românesc „Sălajul”, apărut întâi în Jibou, iar apoi la Zalău. În 1923, aici a publicat articolul „ Pentru ce s-a înglodat planul luminaţiei electrice a Jiboului? ”, unde se găsesc multe informaţii despre introducerea iluminatului electric în localitate. Râul Agrij avea un debit prea mic pentru construirea unei hidrocentrale, râul Someş era prea larg. O soluţie ar fi fost construirea unei termocentrale, alimentată cu combustibil...

. Fotografii de la deschiderea oficială: Iulia-Maria Longodor .

. În apropiere de Jibou, râul Someş îşi schimbă sensul de curgere de la N la S în de la S la N, astfel încât lanţul de dealuri care se termină cu Piscuiul Ronei formează un fel de peninsulă. Ea poate fi traversată de la Rona la Turbuţa, de la Husia la Ciocmani sau, mai sus, de la Năpradea la Letca. Prima variantă este accesibilă tuturor călătorilor, cu pornire şi revenire în staţia CFR Jibou. Al doilea traseu poate fi parcurs cu bicicleta într-o dimineaţă frumoasă de vară, cum a fost cea de azi. Satul Husia văzut de sus. Peisaj energetic, dis de dimineaţă „ Faceţi la dreapta, apoi pe creasta dealului, pe la Bancă... ” Cum am descoperit în miez de pădure, a fost vorba despre „ La banca 3.stejari ”. (Remarcaţi punctul dintre cifra 3 şi cuvântul „ stejari ”!) Someşul la Stana Ciocmanului (în aval de sat) Un păstor cu sute de oi, mulţi câini şi un măgăruş pe nume Ilie. Chipul... marţian din albia Someşului