101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

. Portiţa sudică de acces în curtea bisericii reformate din Mineu. Uşa bisericii. Pragul este cioplit din marmură roz, cu blazonul familiei Déesházy şi o inscripţie epigrafică datată cu trei ani înainte ca Luther să-şi afişeze cele 95 de teze pe poarta bisericii din Wittenberg: „ STEPHANUS DEESHAZY DE MENYEW INIMICO HOC INSIGNI PER WLADISLAUM REGEM OB REM FORTITER IN THURCAS GESTAM, DUM ARCIS IIAIICZE PREFECTURA FUNGE- RETUR, ORNATUS; DEINDE REVERENDISSIMI DOMINI THOME BAKOCZ CARDINALIS STRI- GONIENSIS, PATRIARCHE CONSTANTINOPOLITANI ET LEGATI APOSTOLID ROMAM, SCISMATE PULULANTE TRIENNIO ACCITI, NEGOCIORUM OMNIUM ARCIS STRIGONIENSIS GUBERNATOR, PORTAM HANC POSUIT ANNO DOMINI 1514. ” Latura nordică a bisericii. Precum majoritatea edificiilor din vechime, clădirea este corect orientată, cu altarul către răsărit. În 1901, Petri Mór o include printre clădirile monument descrise în „ Monografia comitatului Sălaj ”. Clopotniţa cu foişor, realizată integral din lemn. Ferestrele de pe latura ...

. Drumul din Jibou până la capătul satului Şoimuş a fost descris în însemnarea „ Drumul popilor ”. În loc să cotim la stânga, către Sâncraiu Silvaniei, mergem înainte, în Pădurea Şoimuşului. Până la Mineu, fără nici o grabă, se fac trei ore cu bicicleta. Urcăm până când ajungem în locul unde se intersectează cinci drumuri forestiere. Continuăm tot înainte, la vale. Un avantaj al secetei prelungite este netezimea şi duritatea solului. Ieşind din codru, se vede şoseaua Zalău - Cehu Silvaniei. Coborâm şi mergem tot înainte. Continuăm foarte puţin pe şosea, iar în dreptul tablei indicatoare din foto, mergem tot înainte, către Naimon (evităm curba la dreapta, care duce către Bulgari). Chiar înainte de biserica reformată din Naimon, la „colţul” gardului ei, cotim la dreapta şi începem să urcăm dealul, către cimitir. Drumeagul este îngust şi umbrit, ţinem tot către stânga. Ieşind din cimitir, continuăm urcuşul, pe drumul de care tăiat printre fâneţe şi livezi. Ajunşi pe culme, dincolo, în val...

. Anul acesta am dorit să revin în câteva locuri interesante, pe care anterior le-am parcurs contra cronometru, la concurenţă cu soarele care apunea. Seceta a redus iarăşi debitul Someşului şi, în dreptul dealului Făget dintre Turbuţa şi Ciocmani, a lăsat să se vadă din nou imensa placă de piatră, numită Stana Ciocmanului. Am coborât în albie şi am explorat zona pe îndelete. Spre marea mea uimire, am descoperit că printre bolovanii împrăştiaţi aici se află un imens câmp fosilier, unde găsim din belşug „banii lui Rákóczi” ( Nummulites perforatus ) şi „copite” ( Gryphaea eszterhazy ). .

. Am trecut azi prin Şoimuş şi, conform unei promisiuni făcute anul trecut, am vizitat biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. De cinci ani, preot paroh este Marius-Ovidiu Ţura. Părintele era la biserică, unde se lucrează la pictura murală din pridvor. Pictor este Virgil Palade, discipolul lui Tudor Costică, alături de care şi-a început cariera prin zugrăvirea bisericii „Sfânta Treime” din Zalău în anii '80. De atunci, artistul gălăţean a pictat încă 30 de alte biserici sălăjene. Virgil Palade şi Marius-Ovidiu Ţura. Sfântul Apostol Petru ţine cheile Raiului în mână şi o carte, semn că Noul Testament cuprinde două epistole soborniceşti care îi sunt atribuite. Sfântul Apostol Pavel a fost decapitat, drept care ţine o sabie în mâna dreaptă şi, fiind autorul mai multor epistole, o carte în mâna stângă. Lucrările costă 4000 de lei, sumă donată de familia Ştefan Cotuţ din Jibou. .

. .