101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

. Când în centrul oraşului au apărut „florăresele” de pe strada Cărămidarilor cu buchete de lăcrimioare, am ştiut că merită să urcăm în Dumbravă. Cât de delicat, dar mai ales, cât de parfumat este acest şirag de „mărgăritare”. Floarea de Paşti. Un alt şirag de flori: Pecetea lui Solomon ( Polygonatum latifolium ). Flori de cer (stejar turcesc). Cerăturile înfrunzesc mult mai târziu decât gorunii şi stejarii autohtoni. Nişte „lumânărele” sălbatice, de la o margine de păşune. .

. „ Techerghelile ” mele m-au purtat în Domnin, unde am remarcat imediat cât se poate de potrivita denumire a Căminului Cultural : Am ajuns aici venind dinspre Şoimuş, pe firul apei, apoi pe sub poala pădurii, ca apoi să traversez o imensă păşune. Iată o imagine a satului, surprinsă din vârful dealului. Mi-am lăsat bicicleta rezemată de parapetul podului din centru şi am urcat către deal, unde se înşiruie şcoala, grădiniţa, poşta, căminul cultural, casa de rugăciuni baptistă, cele două biserici ortodoxe. Pe cealaltă parte a podului, un izvor şi o bilă imensă văruită. Într-o gospodărie, am văzut şi altele, adunate mai multe la un loc. Ele au fost aduse de pe traseul autostrăzii Cluj-Turda de către un buldozerist şi sunt folosite de săteni în scopuri decorative, pentru înfrumuseţarea grădinilor. Biserica nouă, cu hramul „Bunavestire” (25 martie). Vedere din lateral. Lângă cimitir, se află vechea biserică de lemn, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită de meşterul Cio...

. Anul acesta, de Buna Vestire, am ales să mergem în Grădina Botanică din Jibou. Mâţişori aurii. Pe cuprinsul grădinii, se pot vedea mai multe tipuri de mâţişori, mai ales la ţarcul căprioarelor. Piscuiul Ronei şi biserica ortodoxă veche (cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”) Un statuetă de ghips, aflată lângă bazinul broscuţelor ţestoase. Muntele lui Rákóczi, privit prin gardul de sârmă împletită a volierei unei vor fi aduşi fazanii şi păunii. Cavoul familiei Wesselényi, blestemat de baronul Miklós cel bătrân, supranumit „bourul din Jibou”, când şi-a înmormântat cei 4 copii răpuşi de o epidemie. Vederea a Piscuiului de lângă ţarcul cerbilor .

. Prietenii din Insulele Canare ne-au trimis mai multe broșuri turistice despre Tenerife, cea mai mare insulă dintre cele șapte ale arhipeleagului. Ele pot fi consultate la sala de lectură a bibliotecii noastre. Harta ornitologică a insulei - Istoria celor nouă „menceyato” (mici regate ale băștinașilor guanși, posibili urmași ai atlanților), conduse de „mencey”-i Acaymo, Adjona, Anaterve, Bencomo, Beneharo, Pelicar, Pelinor, Romen și Tegueste - Harta punctelor de belvedere Tradiții și sărbători ale locuitorilor din Tenerife Observarea balenelor și delfinilor Rețete culinare locale și ghidul restaurantelor Ghid turistic (cu vulcanul Teide în fundal, cel mai înalt munte din Spania) .

. În cadrul unui schimb intercultural, Biblioteca Orășenească Jibou a primit un set de semne de carte trimise tocmai din Tenerife, Insulele Canare. Unele dintre ele sunt destinate turiștilor și sunt ilustrate cu fotografii ale peisajelor de acolo.

. Aici vom aduna fragmentele de hartă referitoare la misterioasa vale din Cliț, zonă parcursă în excursia din vară. Pe unele dintre ele, spectaculoasa succesiune de abriuri este trecută, pe altele este tăinuită, deși ar putea constitui o atracție turistică de prim rang. Deci, iată categoriile: PRO Hărți cu „Valea Umbrelor” Sălaj. Hărți turistice județene . Editura Sport-Turism, București, nedatată. CONTRA Hărți fără „Valea Umbrelor” România. Atlas rutier . Editura Sport-Turism, București, 1981, planșa 12. Harta Sălajului, 2008. .

.