101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi

. Centrul Național de informare și promovare turistică din municipiul Gherla a fost deschis chiar şi în minivacanţa de Sântămărie Mare. Prin faţa lui, a trecut procesiunea credincioşilor care se îndreptau către Mănăstirea Nicula. Un ghid turistic foarte util poate fi descărcat de aici: http://www.gherla.ro/web/upload/ghid%20turistic/Ghid-turistic-Gherla.pdf Obiectivele turistice sunt marcate şi pe hărţile publicate în limba română şi în limba engleză . în format PDF, oferite gratis pe situl gherla.ro

.

. Colecţiile Muzeului Casei Orăşeneşti de Cultură din Jibou cuprind şi un set de medalii, emise în 2001, pe tema „Aniversări feroviare”. Cele zece piese imortalizează următoarele evenimente: 150 de ani de la naşterea inginerului Emil S. Miclescu (1851-1940) 130 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Timişoara-Arad (57,4 km: 06.04.1871) 130 de ani de la inaugurarea liniilor de cale ferată Alba lulia-Teiuş-Războieni (52,0 km: 20. 1 1.1871) şi Războieni-Luduş-Târgu Mureş (59,3 km: 20.11.1871) 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Timişoara-Caransebeş (98,254 km: 23 octombrie 1876) 120 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Buzău-Mărăşeşti (88,588 km: 18/30 octombrie 1881) 110 ani de la înfiinţarea - la Arad - a primei fabrici de material rulant din România (l decembrie 1891) 100 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Căli-măneşti (Jiblea)-Râul Vadului/Podu Olt (61,942 km: l august 1901) 100 de ani de...

. Muzeul de Mineralogie din Baia Mare găzduieşte o expoziţie dedicată prezentării statului sud-american Chile. Prezentare generală. Chile are o preşedintă realeasă în 2014. Colecţie de roci chiliene. Artizanat sud-american. Şah conchistadori contra incaşi. Statuete Moai din Insula Paştelui. Tapiserie indiană. Vizitatori din Jibou.

. O vedere din epocă ne înfăţisează partea dinspre stradă a vechii gări din Jibou (azi, dormitorul CFR). Este o imagine rară, celelalte fotografii arătând de obicei peronul ori partea dinspre şine. .

. În lunca Someşului, pe strada Ronei, a fost construită o moară mecanică. Ea a înlocuit moara de pe râul Agrij amintită de Petri Mór.  În Jibou, au lucrat mulţi meşteşugari. Pe strada Wesselényi (în prezent: Tudor Vladimirescu) a funcţionat un atelier de fierărie. Încheiem cu o fotografie dintr-un atelier de cizmărie. Vizitaţi şi celelalte postări cu eticheta „ Fotografii vechi ”: http://piszkulyka.blogspot.ro/search/label/fotografii%20vechi Mulţumim tuturor celor care ne-au încredinţat imaginile spre păstrare şi au ajutat biblioteca să devină memoria vie a comunităţii jibouane. .

.  Laurenţiu Bran a fost preot greco-catolic în Aluniş. În literatură, a devenit cunoscut pentru traducerea în limba maghiară şi editarea poeziilor lui Mihai Eminescu. A publicat şi în gazeta maghiară „Zsibóvidéki Hirlap”, care a apărut vreme de 4 ani, în perioada 10 august 1911 - 2 august 1914, tipărită de echipa redactor-şef Fejes Lajos şi redactor Brandt Viktor. Îi mulţumim încă o dată d-rei Czégényi Katalin pentru ajutorul acordat la procurarea câtorva copii ale publicaţiei. Laurenţiu Bran a redactat şi a tipărit săptămânalul românesc „Sălajul”, apărut întâi în Jibou, iar apoi la Zalău. În 1923, aici a publicat articolul „ Pentru ce s-a înglodat planul luminaţiei electrice a Jiboului? ”, unde se găsesc multe informaţii despre introducerea iluminatului electric în localitate. Râul Agrij avea un debit prea mic pentru construirea unei hidrocentrale, râul Someş era prea larg. O soluţie ar fi fost construirea unei termocentrale, alimentată cu combustibil...